Categories
Uncategorized

Mai merită minatul de bitcoin în 2021?

Am intrat într-un nou ciclu cripto, spiritele s-au reîncins, câștigurile din cripto atrag atenția mainstream media, toată lumea vorbește despre cripto. Așa că nu mă mir că aud foarte des în jurul meu cum lumea se întreabă dacă minatul de bitcoin mai este o afacere profitabilă în 2021.

Desi am mai explicat tehnic în acest articol care este diferența dintre Proof of Work si Proof of Stake, voi încerca în cele de ce urmează să fac un sumar focusat pe profitabilitate.

În rețeaua bitcoin protocolul de consens este de tip Proof of Work. În mare acest lucru înseamnă că trebuie să lucrezi (să minezi) pentru câstiga cryptomonedă bitcoin. Rolul minerilor este acela de a securiza rețeaua, minerii fiind remunerați pentru munca depusă. Practic minerii folosesc puterea de minare pentru a ghici un șir lung de caractere (hash) care asigură înaintarea “lantului de blocuri” – a blockchai-ului. Cine îl ghicește primul, acela primește răsplata. Cu cât puterea de minare e mai mare, cu atât șansele de a ghici acel număr sunt mai mari.

În rețeaua bitcoin, minatul înseamna lupta dintre mineri pentru gicirea hash-urilor de validare a blocurilor.

Deci pentru a mina bitcoin ai nevoie de computere puternice – sau hardware specializat care costă bani, iar energia consumată costă de asemenea. Așa că trebuie să ai multe cheltuieli înainte să te apuci de minat bitcoin. Iar pentru că tehnologia avansează, odată la câteva luni echipamentul trebe upgradat pentru a ține pasul cu concurența. Aceste cheltuieli fac minatul practic nerentabil. Marja de profit este atât de mică încât cel mai probabil vei pierde bani încercând să minezi, mai ales dacă costul electricității în zona în care te afli este foarte mare. De fapt intri în competiție cu ferme de minat la scară industrială care folosesc energie ieftină direct de la sursă. În acest moment rețeaua bitcoin are un consum anual de 77 TW/h conform https://digiconomist.net/bitcoin-energy-consumption/ ceea ce l-ar plasa undeva între Chile și Belgia conform https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_electricity_consumption.

Cu toate acestea, ideea câștigului din cripto-minat rămâne în continuare valabilă. La 12 ani de la apariția bitcoin, tehnologia sistemelor descentralizate a evoluat foarte mult, vizând mai multe aspecte precum eficiența energetică, scalabilitatea și sustenabilitatea în timp prin autoguvernanță.

Una dintre cele mai promițătoare dintre platformele descentralizate de generație nouă este Cardano. Cardano atacă direct toate cele 3 aspecte enumerate mai sus, dar în acest articol vom discuta doar despre eficiența energetică.

Cardano are ca token nativ criotomoneda ADA folosește un mecanism de consens de tip Proof of Stake. Acest mecanism de consens nu foloseste munca fizică pentru a ghici numerele care asigură evoluția în timp a blockchainului, ci foloseste un sistem de validare prin tragere la sorți. “Proof of Stake” se referă la faptul că prin deținerea tokenulului ADA faci dovada că ești parte din sistem, lucru care îți permite să participi la “loteria” de extragere a validatorului care va avea dreptul de a adauga urmatorul bloc în “lanțul de blocuri”.

Dacă la Proof of Work se procesul de validare se numește “minat”, la Proof of Stake participarea la macanismul de consens se numește “staking”.

Rețeaua Cardano este constituită din noduri de validare și delegatori.

Nodurile de validare sau stakepool-uri în rețeaua Cardano – reprezintă partea activă. Delegatorii reprezinta partea pasivă.

Nodurile de validare reprezintă partea activă, iar delegatorii reprezintă partea pasivă.

Nodurile sunt delegate de către delegatori să facă munca de validare. Spre deosebire de minatul de bitcoin, unde munca se face prin ghicirea codului care avea dreptul de a valida ultimul bloc din blockchain, în rețeaua Cardano validatorul se alege aleator prin printr-un mecanism criptografic complex de tragere la sorți – validatorii fiind reprezentați direct de către cei peste 23 miliarde de tokeni aflati la staking. Nodul delegat de acel token va face munca propriuzisă dar printr-un efort energetic nesemnificativ. Performanțele unui nod în rețeaua Cardano nu au legatură cu puterea de minare deci implicit cu energia electrică consumată, ci depind doar de cantitatea de criptomonedă delegată pe acel nod. Rețeaua Cardano are în acest moment peste 1800 noduri de validare publice, multe dintre ele rulând pe sisteme cu consum energie extrem de redus, precum plăcile de dezvoltare Raspberry Pi. Se estimează că în acest moment întreaga rețea Cardano consumă acum 35 KW/h / an, ceea ce o face de peste 2 milioane de ori mai eficientă energetic decât Bitcoin.

Delegatorii nodurilor, nu trebuie să țina portofelele neaparat online. Aceste portofele delegate pot fi păstrate pe un calculator, telefon, pe o bucată de hârtie sau chiar memorate. Indiferent de mediul de stocare, venitul din staking rămâne același, fiind direct proporțional cu cantitatea de criptomonedă deținută. Platforma Cardano poate aduce un venit de aproximativ 5,5% anual în criptomonedă ADA. Dar pentru că prețul ADA și al cryptomonedelor în general, este extrem de volatil, valoarea finală în dolari, nu este fixă. În timp câștigul din staking poate fi mai mic sau mai mare, atunci când ne raportăm la dolar sau leu. Spre deosebire de minatul de bitcoin unde ai o factură de plătit pentru electricitate, iar echipamentele trebuie să fie upgradate în permanență, pe Cardano nu ai nimic din toate acestea. Este suficient să cumperi câteva monede și să delegi un unul din cele peste 1800 noduri și astfel începi să “minezi” criptomoneda ADA fără alt efort suplimentar. În timp valoarea acesteia se poate aprecia, data fiind cantitatea limitată și utilitatea în rețea.

În acest moment sunt în circulatie aproximativ 32 miliarde de ADA, dintre care 23 miliarde adică 72,2% participă la securizarea rețelei prin staking. La fel ca și la Bitcoin, cryptomoneda ADA există în cantitate limitată. Dacă în cazul Bitcoin au fost programați pentru existență doar 21 milioane tokeni – din care peste 18,5 milioane au fost deja minați, Cardano are programat un număr fix de 45 miliarde ADA care vor ieși la lumină în următoarele decenii prin staking.

Totul sună prea frumos, dar în același timp pare lipsit de sens. Care este utilitatea acestor platforme descentralizate și de ce lumea se agită să mineze bitcoin sau să faca staking pe Cardano?

Despre utilitatea platformelor descentralizate vom discuta într-un articol viitor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *